fără pasul cald al privirii tale peste toată fiinţa mea
pământ de gânduri şi apăsări
nimeni, nimeni să pună o haină de zâmbet peste umeri,
în timp ce lumea se crăpa în mii de bucăţi,
departe,
încă mă adun din toate colţurile lumilor mele
încă învăţ să strig dimineaţa pe nume
încă învăţ să mă las iubită
de tine,
omul care nu vei avea vreodată un nume
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu