Dar visul?

Visul este reprezentarea care nu concorda cu principiile logicii, ale perceptiei si nici cu dimensiunile timpului si spatiului, el depasind deprinderile noastre si normele morale. R.Cohen scrie despre vis ca fiind o relatie de contrapondere (de balanta) intre constient si inconstient. Dorintele, angoasele, aspiratiile si frustrarile constientului isi gasesc in imaginile onirice - corect intelese - o compensatie si, prin urmare, rectificari esentiale.
Se cunosc diverse tipuri de vise si vom expune succint cateva din aceste tipuri.
Visul profetic poate fi un avertisment mai mult sau mai putin deghizat privind un eveniment critic din trecut, prezent sau viitor. In antichitate, conducatorii de osti mergeau sa doarma in temple inaintea bataliilor decisive a pentru a afla in vis dorinta zeilor asupra acestora. Tot intr-un vis profetic, Maya inainte de a-l naste pe Budha, a visat un elefant alb si a stiut ca fiul ei va fi o persoana importanta; Calpurnia, sotia lui Cezar, a visat inainte de asasinatul din For, ca-l va purta pe brate pe sotul ei.
Visul telepatic are loc datorita informatiilor telepatice. Cele mai puternice, mai usor de perceput si de emis - sunt cele emotionale. Visul telepatic stabileste legatura cu gandirea si sentimentele unor persoane sau chiar grupuri de persoane aflate la mare departare.
Visul presentiment are loc atunci cand, pe baza elementelor furnizate de memorie, subconstientul concluzioneaza asupra unui eveniment.
Visul vizionar se produce in somnul superficial; reveria poate contine elemente vizionare. Acestui tip de vise ii corespund unde theta. Se cunoaste obiceiul amerindienilor de a merge la Marele Lac, unde petreceau multe zile si nopti asteptand rabdatori o viziune de la Marele Spirit pe care preotul sau vrajitorul le-o interpreta.
Visul autosugestionat, produs in mod voit. Este binecunoscut faptul ca scriitorul Robert Louis Stevenson obisnuia sa-si impuna inainte de a adormi - sa viseze povesti de aventura romantica.
Visul direct inspirational care nu necesita nici o interpretare, cum se cunoaste visul marelui violonist si compozitor italian Giuseppe Tartini autor al celebrei "Sonata Diavolului", care a terminat ultima parte a acesteia dupa ce Diavolul i-a cantat-o in vis.
"visul lucid" care este forma speciala de constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi. Pentru studierea claritatii mentale in timpul visului se fac cercetari la "Institutul Luciditatii" fondat in l987 de catre dr.Stephen LaBerge.
Inainte de a trece mai departe, este demn de retinut faptul ca C.G.Jung considera ca visul reflecta unele aspecte ale vietii omului dar si posibilitatile acestuia. Dupa opinia sa, simbolurile din vis constituie o parte a subconstientului colectiv al celui care viseaza, fiind alcatuite din arhetipuri aparute pe parcursul evolutiei speciei noastre. Fondul arhetipal din inconstientul colectiv contine simboluri care au acelasi inteles la toate popoarele, ca porumbelul alb, mama, focul, mielul s.a. Subconstientul individual este legat de cel colectiv si poate prelua de la acesta orice informatie folosind simboluri sau arhetipuri comune tuturor.
Sa mai spunem ca visele inteligibile si rationale sunt realizarea nedeghizata a unei dorinte, alfel spus, dorinta a carei realizare concreta o reprezinta visul respectiv, este o dorinta recunoscuta de catre constiinta, nesatisfacuta in viata cotidiana, dar intru totul demna de interes.
Analiza viselor confuze si neinteligibile ne arata ceva analog: fundamentul acestor vise este, de asemenea, o dorinta dar pe care ideile latente ne-o releva intr-o reprezentare obscura; numim aceste vise realizari voalate ale dorintelor refulate.