avem nevoie de poezie...deci,vrem poezie...

Astazi este prima zi din restul vietii mele
                                                                        de ANA VICOL
Astazi este prima zi din restul vietii mele.
Ce bine ca m-am nascut odinioara
Ca sa mai pot renaste azi pentru a nu stiu cata oara!

Ce-a fost invechit si uitat
Am lasat in urma aruncat
Pe un raft prafuit
Iar ce trebuia amintit
Am adunat cu pretuire,
Cu iubire.

Astazi este prima zi din restul vietii mele.
Sufletul meu innoit alearga sprinten catre inainte
Despovarat acum de-aducerile-aminte.

Toate cele cate-au fost
Astazi raman fara de rost
Toate, tristeti si nostalgii
Au devenit acum pustii
Poveri lipsite de-nteles
Imprastiate-n univers.

Astazi este prima zi din restul vietii mele.
Lumea-ntreaga e in sarbatoare,
Tineretea, primavara, noul sunt in floare!

Mai inteleapta acum decat eram
Cant versul dulce-al lui Khayyam
Care de-atatea mii de ani
s-a ridicat dintre persani,
„Traieste clipa”, el a spus,
Frumosul vietii n-a apus!

Astazi este prima zi din restul vietii mele.
Ce mai conteaza timpul care a trecut?
Lasa-l! Ia-o din nou de la-nceput!